vineri, 10 septembrie 2010

Mânăstirea Sâmbăta de Sus

Mânăstirea Sâmbăta de Sus are o aură specială între mânăstirile româneşti, fiind ctitorită de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), voievodul martir, pentru sprijinirea românilor de peste munţi. Sâmbăta de Sus a fost într-adevăr un focar cultural şi de cult pentru românii din Transilvania. Este unul din motivele pentru care a fost dărâmată cu tunul de armata austriacă la sfârşitul secolului 18 după are a stat în paragină mai bine de 100 de ani, fiind refăcută doar după Marea Unire. Istoria neobişnuită a mânăstirii a continuat în anii 1980 printr-un act de mare curaj şi credinţă: construcţia chiliilor, a paraclisului nou şi a incintei mânăstirii, pe vremea când alte lăcaşuri de cult precum Mânăstirea Văcăreşti sau Mânăstirea Mihai Vodă erau demolate cu brutalitate de regimul comunist. Ansamblul înconjoară armonios biserica veche şi fântâna Izvorul Tămăduirii iar sculpturile în piatră de la noile foişoare rivalizează cu meşterii lui Brâncoveanu de la Mogoşoaia.

Sâmbăta de Sus Monastery

Sâmbăta de Sus Monastery has a special aura, being built by Prince Constantin Brâncoveanu (1688-1714) in Transylvania, a cultural cradle for Romanians there. The prince was executed, along with his two sons, in Istanbul on orders of the Ottoman Sultan. The Romanian church declared them saints for not renouncing their religion and converting to Islam.
The monastery was destroyed during the time Transylvania was part of the Habsbourg Empire and only rebuilt after the Union of Transylvania to Romania. In the 1980's, while the communist authorities were destroying churches and monasteries in Bucharest during a totalitarian city planning frenzy, the monks at Sâmbăta de Sus built new convent cells and chapels, all in architecture inspired from the times of Prince Brâncoveanu, inspired from Hurezi Monastery or Mogoşoaia Palace.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu