joi, 13 iulie 2017

Muzeul Bătăliei de la Mărășești

În spatele Mausoleului de la Mărășești, mai puțin știut, este Muzeul Bătăliei de la Mărășești. Este un spațiu acoperit ce permite expunerea unor foarte interesante exponate din vremea Primului Război Mondial: uniforme, arme, fotografii și documente de arhivă.

Spațiul este deosebit de valoros prin suplimentul de informație adus publicului larg. Astfel, aici, prima pagină a ziarului "Dimineața" din ziua de marți, 14 august 1917 (pe stil vechi), ziua intrării României în război.

imagini din război, precum luptele la baionetă

distrugerile războiului: biserica din Mărășești și conacul moșierului George Ulise Negropontes

arme, truse sanitare...

uniforme

imagini cu soldați și ofițeri din Misiunea Militară Franceză (despre care puteți citi excelentul jurnal al lui Marcel Fontaine)

obiecte personale ale locotenentului Ecaterina Teodoroiu, a cărei casă o puteți vizita la Târgu Jiu.

M-am bucurat să descopăr o imagine cu proiectul inițial al "Bisericii Neamului". Din lipsa fondurilor, construcția s-a amânat din anii 20 până în anii 30. Deja, la acel moment, stilul neoromânesc lăsase locul stilului art-deco, așadar mausoleul a fost finalizat astfel și în formă simplificată. Se poate înțelege, din informațiile furnizate, că marele merit pentru finalizarea lucrărilor înaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial revine Reginei Maria și Regelui Carol al II-lea. Ce s-ar fi întâmplat dacă ne prindea noua conflagrație fără măcar a termina locul de veci al eroilor Primului? Ar fi fost rușinos.

Am descoperit cu interes actul de donație prin care George Ulise Negropontes a dăruit statului român moșia pe care s-a ridicat mausoleul, chiar pe locul unde au fost purtate luptele.

îndemn

Muzeul este parcurs de o frescă cu mai multe scene înfățișând scene din istoria națională. Aici, Marea Unire, ora astrală a neamului românesc, parafrazându-l pe Stefan Zweig.

marți, 11 iulie 2017

Mausoleul de la Mărășești

Întru Slava Eroilor Neamului
Pe câmpia de la nord de Focșani, pe locul unde s-au dat cele mai grele lupte de pe teritoriul țării noastre în Primul Război Mondial, s-a ridicat mărețul mausoleu al eroilor : Mărășești.

Pentru mine a fost mereu un loc de importanță majoră: l-am vizitat demult și de asemenea știam că vreau să-l revăd la o sută de ani de la bătălie. Dacă acum aproape zece ani era destul de deteriorat (infiltrații de apă în cupolă, statuile în stare precară), de data aceasta am avut bucuria de a-l găsi restaurat iar statuile de bronz curățate.

- istoria succintă a construcției mausoleului, cu numele artiștilor care l-au realizat
-

Cupola de granit a sculptorilor Ion Jalea și Corneliu Medrea. Ion Jalea a fost rănit chiar la Mărășești, pe 17 august, pierzând brațul stâng. Capodoperele create de sculptorul constănțean în următoarele decenii, printre care se numără inclusiv Arcul de Triumf, au fost făurite cu o singură mână!




Mausoleul este străjuit de două rânduri a câte 5 eroi, generali sau simpli soldați.
Prima este înfățișată Ecaterina Teodoroiu, sublocotenent, căzută la Mărășești în seara zilei de 22 august 1917.

Generalul Constantin Christescu, comandantul Armatei 1 la Mărășești.

Generalul Constantin Prezan, Șeful Marelui Cartier General.

Generalul Henri Berthelot, Șeful Misiunii Militare Franceze

Rândul de busturi închinate eroilor este încheiat de cel al Căpitanului Grigore Ignat (maior post mortem), "găsit mort în tranșee, cu mitraliera în brațe, înconjurat de oamenii săi și mormane de cadavre inamice. A luptat ca un brav și tot astfel a murit." (ordinul de zi al armatei din 19 august 1917). Astăzi, pe locul unde a căzut în fruntea companiei de mitraliori a fost ridicată o cruce albă.

Pe frontispiciului mausoleului sunt scrise luptele purtate în Primul Război Mondial, inclusiv treimea eroică "Mărășești, Mărăști, Oituz".

- detaliu de la poarta de intrare din fier forjat al mausoleului -

Mausoleul de la Mărășești mai este denumit și Biserica Neamului și, într-adevăr, găzduiește sub cupola sa un altar.

În fața altarului se află sarcofagul Generalului Eremia Grigorescu, eroul luptelor de la Oituz și Mărășești, unde a comandat Armata 1. Eroul cu o viață de roman s-a stins înainte de vreme, în anul 1919.

În mausoleu sunt înmormântați peste 5000 de eroi, printre care Generalul Henri Cihoski, exterminat la Sighet de comuniști, și Maria Zaharia, fetița de numai 12 ani din satul Răzoare, a cărei poveste este relatată de Dumitru Almaș (vă las să o descoperiți). 

nume de eroi

Majoritatea ostașilor căzuți au rămas însă necunoscuți, pe locul unde au oprit ofensiva germană, precum aceștia din luptele de la Pralea și Mușunoaiele.

Am fost nespus de bucuros să văd că cenzura comunistă nu a șters de la Mărășești Basarabia

În cupolă poate fi admirată îndeaproape fresca lui Eduard Săulescu.

Începutul bătăliei: 6 august 1917.

Nu trebuie trecut cu vederea faptul că Mausoleul de la Mărășești este construit pe moșia boierului George Ulise Negropontes, care a donat terenul. 
100 de ani mai târziu, Mausoleul de la Mărășești rămâne unul dintre cele mai sfinte locuri la care să ne plecăm fruntea în semn de respect față de sacrificiul eroilor care s-au jertfit pentru România Mare.

miercuri, 5 iulie 2017

Mausoleul Focșani

Mi-am propus, cu ocazia centenarului bătăliilor din vara anului 1917, să vizitez mausoleele din județul Vrancea, circuit denumit "Vrancea Eroică". Într-adevăr, autoritățile culturale județene promovează împreună mausoleele de la Focșani, Mărășești, Mărăști și Soveja, iar aceastea poat fi vizitate, în această ordine, în doar o zi.

Mausoleul a fost ridicat după planurile arhitectului Ștefan Balosin începând cu anul 1925, dar lucrările au fost terminate abia la începutul anilor 1940, fiind terminate anevoios, în mare parte din donații, autoritățile din acele vremuri neprioritizând lucrarea.

Totuși, mausoleul are rolul important de a adăposti 2619 eroi, în mare parte soldați necunoscuți. Osemintele acestora au fost exhumate de pe câmpurile de luptă și aduse în mausoleu pentru a li se acorda onorurile și un loc de veci demn.

Neîngrijit mult timp după al Doilea Război Mondial, mausoleul a servit până recent și ca biserică parohială.

În ultimii ani a fost restaurat prin proiectul din fonduri europene "Drumul de glorie al armatei române în Primul Război Mondial".